Primele două scrisori sînt de la Unchiul meu, Nicolae Măciucă, pentru mătuşa mea, Eleonora Măciucă (Nuci, cum i se spunea încă de atunci). În cea de-a treia încă n-am identificat personajele.
Brăila 20/III/928
"Odorul meu,
Am primit scrisoarea ta (a doua) recomandată şi hârtia de 
500 lei. Toate mulţumirile mele odorul meu, banii mi-au prins foarte bine. Cu o parte din ei am plătit mesele luate la popota ofiţerilor iar cu restul vin la Bucureşti. -Concediu de câteva zile n-am cerut încă, îl cer mâine. În orice caz dacă nu obţin vin sâmbătă dimineaţa ca deobiceiu. Aştept cu nerăbdare revederea. Mi-e dor de tine, sufletul meu. -
Nucişorule, îţi scriam şi rîndul trecut să nu mai trimiţi scrisorile recomandat, te costă prea mult. Mai bine îmi scrii mai des. -
Vremea pe aici e urîtă foc. Închipuie-ţi. Am cărat tot materialul la Dunare dar n’am reuşit încă să ne mutăm din cauză că Dunarea făcea valuri prea mari şi bate un vânt care împiedică orice manevră. Transportul nu se poate face decît pe apă, deaceea aşteptăm timpul favorabil. -
Instrucţia de infanterie merge bine.
Azi am avut inspecţia Colonelului pe camp.
Nucişorule, cred că şi pe la voi timpul e urât şi friguros. Deaceea te fac atentă să te îmbraci ca pentru iarnă. Să nu răceşti odorul meu.
Aşi fi foarte necăjit să te văd tânjind. -
În scrisoarea ta ultimă faci o socoteală bănească asupra lefii tale. Puiu meu, aş fi mulţumit cum nu se mai poate dacă ai fi tot timpul sănătoasă chiar necâştigând nimic.
Cred că muncind numai eu care sunt mai rezistent am să pot câştiga atât încât să trăim amândoi în condiţiuni mulţumitoare. -
Altfel aş fi cel mai nefericit dintre nefericiţi. Deci păzeşte-ţi sănătatea scumpule. -
Nucişorule închei scrisoarea mea ultimă până la revenirea mea, cu sărutări multe, multe.
Nicu
Ţi-am trimis tot un plic galben, nu te supăra."
Brăila 19 august 1928
"Nucişorul meu scump şi drag,
Astăzi dedimineaţă am sosit de la Brăila şi am tras la Virgil dupăce mai întâi mi-am lăsat geamantanul la Cămin. Aici la voi m’am odihnit niţel, am luat masa la Dürenberg şi acum reîntors am cerut lui Virgil un plic şi o hîrtie ca să-ţi scriu Nucişorule scump. Îmi dăduse un plic galben oficial, l-am refuzat şi i-am luat unui din cele bune, sigur cam cu leapşa. -
Acum puişorule să-ţi spun ce-am făcut pe la Brăila:
Am ajuns acolo Vineri dimineaţa. Mi-am predat efectele la Regiment şi am luat biletul de lăsare la vatră. Este petecul de hîrtie pentru care m-am chinuit un an de zile. - Vineri după amiazi am dormit până seara. Eram obosit din cauza drumului. Seara am ieşit în oraş. Pe stradă m’am întâlnit cu foarte mulţi prieteni buni din trecut şi care acum cu studiile terminate şi-au făcut fiecare câte un rost. Ne-am strâns cu toţii la Centru la berărie şi la câte un ţap ne-am adus aminte de multe. A fost frumos Nucişorule. Am râs şi ne-am distrat. -
A doua zi m-am sculat târziu şi am plecat apoi la Primărie ca să-mi scot un Buletin de înscriere la Biroul Populaţiei. Apoi pe la Tribunal ca să întâlnesc pe Traian Armencea judecător. Aveam un comision de la Boburuz Pavel ştii tu cine e. Servitorul nostru care avea depuşi banii la Banca Elino-Română, cea cu falimentul. Traian Armencea o lichidează şi Pavel m’a rugat să-l pun la curent că are şi el nişte bani pe acolo. Am făcut-o bucuros mai ales că nenea Traian îl cunoaşte şi el pe Pavel.
M-am întors apoi acasă Nucişorule şi mi-am pregătit bagajele. Am revizuit biblioteca mea de acasă şi mi-am luat mai multe cursuri care cred că au să-mi folosească.
Seara am plecat spre Bucureşti lăsându-i pe toţi ai mei sănătoşi. -
Un singur lucru m’a cam supărat: Tata nu vrea s-o lase pe Josefina să se mai ducă la Ismail. Ar lăsa-o însă la un internat fie la Galaţi fie la Bucureşti. Internatele astea sunt scumpe însă. Eu le-am spus că de la mine nu se pot aştepta la mai mult de 1000 lei pe lună şi asta cu mult sacrificiu. Tata ar pune şi el 1500 lei. L-am trimis pe Gheorghiţă la Galaţi şi eu mă interesez pe aici prin Bucureşti. Nu ştiu cum o să iasă. Fata plânge mereu. - Până la sfârşitul săptămânii cred că am să rezolv şi chestiunea asta. M’a pus însă pe drumuri şi nu-mi convine deloc. -
Acum Nucicule să te mai pun la curent şi cu ce te priveşte în special. Leafa ta n’am luat-o încă. Mâine luni se duce Virgil la Bancă. -
Leafa maică-tii a luat-o azi şi a trimis-o, mai puţin 1000 lei pe care mi i-a dat mie. -
Deasemenea spunei Dnei Munte că scrisoarea către Vintilă s’a dat recomandat aşa cum a zis dânsa.
Încolo sănătate. Complimente de la Virgil şi sărutări de mâini.
Eu te sărut odorul meu şi aştept Duminica să te văd pentru a doua oară mai reconfortată, mai grasă. - Cu drag odorul meu, te sărută
Nicu"
Bucureşti 18 August 1960
"Dragă Titiţa
Azi joi după amiazi îţi scriu această scrisoare care este ultima, căci mă gîndesc că dacă ţi-aş mai scrie încă una, nu ar mai ajunge la timp, adică înainte de plecarea ta din Galu.
Pe aici linişte şi pace, adică nimic excepţional de semnalat. După cum ţi-am scris şi rîndul trecut tati ne-a părăsit (pe mine şi pe Miţi) înainte de vreme. Nu ştiu cum a ajuns acasă şi cum îi mai este cu piciorul. L-am rugat insistent să rămînă şi să-şi termine tratamentul dar fără rezultat după cum s-a văzut.
Duminica trecută am fost seara la cinema “Elena Pavel” în grădină. Mi-a fost cam frig dar filmul a fost frumos. Este vorba de “Omul care aduce ploaia” cu Katerine Hepburn. Nu ştiu dacă îţi mai aduci aminte de această mare actriţă de cinema.
Luni după amiazi a sosit scrisoarea voastră de cum aţi ajuns şi prin ce peripeţii aţi trecut. După 7 Km. cu căruţa pe şosea cred că aţi ajuns frînţi de oboseală. Costel enunţa că a mai avut unele greutăţi neprevăzute şi pe la Adjud. Are să vină vremea să mi le spună cu lux de amănunte.
Eu dorm după amiazi şi către seară ies la plimbare pe stradă, cu care ocazie mai cumpăr cîte ceva: cîte un pepene, iaurt, carne pentru Miţi, etc.
Vremea trece destul de greu şi dacă nu ar fi Miţi cu care stau seară de vorbă ar trece şi mai greu. Acuma e cuminte, nu mai miaune şi doarme liniştit.
Tătuţă, voiam să te anunţ că pe ziua de 26 VII vine din nou la Bucureşti Vico Torriani. Fratele lui Kati despre care ţi-am mai vorbit s-a postat la o coadă de 1000 persoane cca şi a reuşit să cumpere 6 bilete, dintre care două mi le-a dat mie. Sunt cam sărate, 20 lei bucata. Concertele se dau în sala palatului şi biletele noastre sunt pentru premieră. Cred că cu un ochi ai să rîzi şi cu unul ai să plîngi, gîndindu-te la preţ, dar ce să-i faci, tot Bucureştiul vrea să-l vadă.
Cu biroul merge bine, numai că e cald. De la tine de la serviciu n-am primit nici nici-un telefon ceea ce înseamnă deasemenea că e bine.
As fi vrut să mai primesc ştiri de la voi, cum vă alcătuiţi programul zilnic, cum se distrează băieţii, etc, dar dacă nu mai e mult pînă vei veni acasă, ai să-mi povesteşti prin viu grai.
Cu mîncarea o mai încropesc. Compotul lui Ica s-a terminat. Din ardei umpluţi mai am şi mîine vineri. Pe urmă ce o da Dumnezeu.
Eu tătuţă am înţeles că tu vii acasă miercurea viitoare. Pentru că nu ai precizat trenul şi nici nu se ştie cum o să meargă transportul de la Galu la Bicaz, au am să te aştept la gară atît la automotor cît şi la accelerat. Să nu-ţi faci nici o grijă din cauza asta.
Mă grăbesc să închei scrisoarea ca să o duc la poşta centrală, înainte de ora 7.
Transmite, te rog, sănătate tuturor din partea mea, iar pe tine te aştept cu drag.
Titiţu."
