Cabana Bunloc

Azi am făcut, cu fetele, o plimbare pînă la cabana Bunloc, pe drumul din pădure pe care ne-am tot plimbat în ultimele zile. Era destul de înnorat, dar pînă la urmă am avut noroc să nu ne prindă ploaia. Oricum, în cel mai rău caz grăbeam pasul la vale prin pădure.

Urcuşul nostru a pornit din Săcele, chiar de la baza telescaunului. E o parte mai expusă la început, apoi drumul se ascunde în pădure unde urcuşul e lin şi răcoarea numai bună.

După vreo patruzeci şi cinci de minute de urcat lejer, am ieşit într-o poiană mare de unde se vedea cabana (în sus) şi Săcelele şi Braşovul în vale.


Încă vreun sfert de oră de urcat şi am ajuns în poiana în care e amplasată noua cabană Bunloc. Drumul trece şi pe lîngă fundaţia vechii cabane, care a ars în 2006.

O băbuţă amabilă ne-a arătat cabana: o prispă cu două mese de lemn, o sală de mese şi, deasupra ei, o cameră cu 11 paturi. În imediata vecinătate a cabanei mai sînt un foişor şi o masă.






Camera de dormit nu e prea child-friendly, cu scara abruptă şi lipsită de orice balustradă. În rest, ca-n orice cabană.
Preţul de persoană e de 20 lei pe noapte.
Pentru rezervări şi alte informaţii trebuie sunat Dl. Nicu: 0764 472547

Cred că vara se poate merge, totuşi cu copiii. Poiana e frumoasă şi pare un loc perfect pentru copii. Iar accesul e foarte uşor. De la cabană mai e doar un mic urcuş pînă la staţia terminus a telescaunului, deci se pot transporta relativ uşor bagaje mai voluminoase şi provizii. La cabană găseşti doar apă/suc/ bere şi cîteva prostii de ronţăit.


Ne-am întors pe aşa-zisa pîrtie de ski, un drum mai rapid decît cel prin pădure. A început să plouă chiar cînd am intrat pe strada noastră şi de-atunci nici că s-a mai oprit.