8 Martie

Îi mulţumesc bunicii mele, Uca, pentru naturaleţea cu care m-a învăţat să mănînc sănătos şi variat. Nu-i ziceam nutriţie, pe vremea aia, mîncam ce se găsea în anotimpul în care ne aflam (pentru că, da, pe atunci existau anotimpuri). Primăvara făceam “cură de urzici”, adică mîncam şi salata de urzici cu usturoi şi beam şi zeama, rece, cu puţină sare. Cînd stăteam cu ea şi cu Daddy la Mogoşoaia culegeam noi untişor şi urzici. Mîncam spanac, leurdă, ciorbă de lobodă şi de salată cu leuştean cît cuprinde, mîncam toate fructele posibile, toamna sfeclă cu hrean şi dovleac copt şi castane.

Şi se puneau murături, şi se înşirau ardei pe aţă, şi se făceau gemuri şi dulceţuri şi compoturi. Şi mirosea a vinete şi a ardei copţi.

Calendarul era punctat de toate deliciile culinare asociate sărbătorilor: mucenici, pască, stufat, piftie, sarmale.

Cu Daddy aveam ritualurile noastre, cum ar fi omleta din dimineaţa de duminică sau întinsul măduvei fierbiţi pe pîine, cînd făcea Uca rasol; tot el se ocupa de crestatul castanelor sau făcea “tuna spread” cînd mai primeam cîte-o conservă “din occident”.

M-am învăţat cu toate gusturile şi texturile posibile şi acum asta mă ajută cînd mă străduiesc să mănînc cît mai puţine porcării. Habar n-aveam că asta e ceva special, dar am cunoscut între timp o mulţime de oameni care, în afară de carne şi cartofi sub diferite forme acceptă puţine alte gusturi.
Îi mulţumesc mamei care încropea mîncăruri gustoase din ceea ce mie îmi părea a fi frigiderul gol. Şi Niculinei, ţăranca care venea duminica şi aducea lapte, brînză şi smîntînă şi verdeţuri din grădină.

Le mulţumesc bunicilor mei care m-au învăţat cum se cheamă copacii, florile şi păsările.

Îi mulţumesc mamei care, intuitiv şi firesc (cumva, pe vremea aia, în ciuda tuturor), ne-a crescut aşa cum încearcă acum să ne înveţe cele mai noi curente în parenting, bazate pe respect şi iubire necondiţionată pentru copii.

Le mulţumesc femeilor din viaţa mea care au fost deştepte şi puternice, independente şi remarcabile, fără să-și spună “feministe”.  

Le mulţumesc şi le iubesc şi mi-e un dor cumplit de ele.

The kids will love it

Cînd copilul tău face mofturi la mîncare, explicaţia cea mai plauzibilă e că nu-i oferi destulă varietate.

De exemplu astăzi, în timp ce eu plăteam facturile la Mic.ro, A. a halit cu deosebită încîntare un snack pentru cîini, cu aromă de bacon.

Am luat de la Mega Image un pachet de snackuri "Bingo" ca să ne punem bine cu haita de cîini de cartier pe lîngă care trecem zilnic şi pe care A. insistă să-i mîngîie, fără părtinire, de fiecare dată. Am împărţit la fiecare, apoi A. a rămas cu unul în mînă, că nu-l găsisem încă pe căţelul preferat. Tot căutîndu-l pe cuţu, am ajuns în faţa blocului şi-am intrat la Mic.ro să plătim facturile. După ce-am terminat, la uşa blocului, A. mi-a spus:

- Am mîcat cea bun.

Tomai mă amuzam în sinea mea cum inventează copiii te miri ce cînd mă uit şi o văd cu mîinile goale.

- Unde-i bunul pentru căţei?

- L-am mîcat.

- Cum l-ai mîncat? L-ai băgat în gură?

- Da.

- Sigur nu l-ai aruncat pe jos?

- Nu, l-am mîcat pe tot. A fot foate bun.

Nevenindu-mi, totuşi, să cred, i-am mirosit gura şi m-am convins. Era un miros familiar, doar că mă obişnuisem să-i asociez o atingere blănoasă. Deci clar, l-a balotat. Şi i-a plăcut. Ar mai fi băgat unul fără ezitare. Eu ce să fac? În hohote de rîs, am citit eticheta. Cică impropriu pentru consum uman. Aia bănuiam. M-am uitat la ingrediente. E nasol că are zahăr, şi asta cu zahărul la copii nu-i prea bună. Are conservanţi şi antioxidanţi, cam naşpa. Carne şi proteine din carne - din care minumum 4% vită, restul e nespecificat şi nici nu vreau să ştiu. Dar mai conţine şi cereale, minerale şi calciu, vitamine şi minimum 0.01% acizi graşi Omega-3. Not bad at all.

Asta nu înseamnă că toate produsele pentru animale au succes la copii. Aceleiaşi A. şamponul Puccăi nu i-a plăcut (cînd a luat o gură, din sticla de apă minerală în care-l diluasem - şi care era în punga de gunoi) şi, recunosc, nici mie, cînd am luat rapid o duşcă, să văd de ce se strîmbă în halul ăsta copilul. Subliniez aici avantajul de a folosi produse “bio” - la analiza făcută la camera de gardă a spitalului de copii s-a dovedit că şamponul nu conţinea substanţe nocive. A, şi pot să confirm că faza aia din desene animate cu tuşit clăbuci nu e inventată.

Don’t try this at home.