Ma tot chinui sa scriu despre Pastorala americana si-mi dau seama ca, in creierul meu, ceva s-a deteriorat. Mi s-au prajit neuronii, aia stiu. Acum vreo luna m-a scos sotul la cinema si, pentru ca efectiv n-am avut din ce alege, am intrat la Surrogates. Am adormit in primele zece minute si m-am trezit aproape de final, la timp ca sa vad ca Bruce Willis a salvat lumea. Si am fost foarte multumita. Pai nu asta e important?
Acum, pe bune, exista sa te dez-indragostesti de cuvinte? "To fall out of love", adica. Tot ce imi vine sa scriu imi pare cliseu. Tot ce aduce, oricit de vag, a limbaj critic, imi pare invechit, depasit, plicticos. Sa fie doar o impresie? Sa fie mecanismele exprimarii ancrasate, ruginite? Sau e ceva ireversibil?
Imi trebuie o limba noua in care sa scriu.