joi, 18 octombrie 2012

Cea mai frumoasă poezie de toamnă

Tree at My Window

by Robert Frost


Tree at my window, window tree, 
My sash is lowered when night comes on; 
But let there never be curtain drawn 
Between you and me. 

Vague dream-head lifted out of the ground, 
And thing next most diffuse to cloud, 
Not all your light tongues talking aloud 
Could be profound. 

But tree, I have seen you taken and tossed, 
And if you have seen me when I slept, 
You have seen me when I was taken and swept 
And all but lost. 

That day she put our heads together, 
Fate had her imagination about her, 
Your head so much concerned with outer, 
Mine with inner, weather.



 

vineri, 12 octombrie 2012

Iubirea ce ţi-o port


Îl port pentru că mi-e mai bine aşa.
Îl port pentru că-mi place să am mîinile libere - să scriu, să fac poze, să gătesc, să mă joc cu sora lui.
Îl port pentru că atunci cînd e în carrier pot să lucrez, fără să am senzaţia că pierd ceva.
Îl port pentru că îi place.
Îl port pentru că ador să-i miros scăfîrlia de bebeluş.
Îl port pentru că acolo, lipit de mine, îi e cel mai cald şi mai bine.
Îl port pentru că vrea el.
Îl port pentru că, după alăptat, e cea mai simplă cale de a-i spune cine sînt.
Îl port pentru că ştiu că momentele astea trec cumplit de repede. Ştiu că, mai devreme sau mai tîrziu, fiecare secundă din aceasta o să conteze.
Îl port ca pe cel mai frumos accesoriu pe care şi l-ar putea dori o femeie. 
Îl port pentru că pot.
Îl port pentru că, deocamdată, nu există vreun loc pe lumea asta în care să fie mai fericit.
Îl port pentru că îl iubesc.

E începutul magic al unei lungi colaborări în care sper că ne vom găsi amîndoi la fel de firesc bucuria, împăcarea, armonia şi confortul cum ni le găsim în purtat.


Dacă vrei să cîştigi un Boba de la Kiddy Shop, click aici şi participă la concurs. 


marți, 9 octombrie 2012

Brrr


Mă rog, contextul e mai larg. Sînt singură cu copiii, şi la 8:30 A. trebuie să fie la grădiniţă, unde are "responsabilităţi" (da, e în vocabularul ei). Pt că ieri am întîrziat, azi m-am trezit cu 10 minute mai devreme, fetei îi pregătisem hainele de aseară (a se citi că le pregătisem împreună după lungi negocieri), totul a mers brici, mi-am băut şi cafeaua, şi cînd să plecăm ... - pam, pam, ia, vă rog, mamele din public, să auzim, ce s-a întîmplat ?- ... cînd să plecăm, S. s-a căcat cu spume. Am aşteptat să termine opera, apoi m-am dus sus să-l schimb (încă aveam un avans de 5 minute) şi, în timp ce-l schimbam ... - pam, pam, mamele de băieţi din public, cine ne spune ce s-a întîmplat? - ... în timp ce-l schimbam, S. s-a pişat all over himself, aşa că a trebuit să-l schimb de tot. S-a dus avansul, plecam just in time, cînd am ieşit şi am dat de această minunată temperatură şi de un parbriz îngheţat bocnă. Racletă de gheaţă, evident, n-am, aşa că am aşteptat un sfert de oră să se încălzească motorul şi să se topească gheaţa.

joi, 4 octombrie 2012

Imagini (I)

via tata, cel (mai nou) vorbăreţ.


În spatele blocului lui Uca, unde ieşeam noi "behind the house" cînd eram mici şi unde o plimbă tata acum pe Oci - un părculete amărît şi întunecat, între două blocuri de 10 etaje, cu cîteva bănci, un tobogan, două leagăne, cîteva bare de căţărat -, pe una dintre bănci, stă o tanti de vîrsta a treia, uşor stingheră, "clar ruda de la ţară a cuiva", care probabil n-avea nimic de făcut în apartamentul de bloc aşa că a ieşit la aer. Se uită atent în jur, constată că nu se apropie nimeni, din nicio direcţie, se ridică de pe bancă, se duce la unul dintre leagăne şi începe să se dea huţa. Şaizeci şi mai bine de ani se duc naibii într-o secundă.