A. a primit de la I. o carte cu tot soiul de povesti. Clasicele. Citindu-i ei (si gindindu-ma cu placere si emotie ca vor veni vremurile in care chiar ma va asculta si-mi va pune intrebari), am luat povestile mai in serios, asa, cum nu se face. M-au amuzat bancurile alea cu povesti politically-correct ( imi amintesc chiar ca aveam o carte cu asta. Mi-o luasem o data in tren, singura fiind, si am ris de una singura, de m-or fi crezut nebuna vecinii de compartiment). Altfel ramin, majoritatea, destul de ok, chiar daca treaba Albei-ca-Zapada cu piticii e un pic fishy, chiar daca Cenusareasa e cam fraiera saraca... Dar, dupa lectura asta recenta, am o reala problema cu povestea Jack si vrejul de fasole.
Hai sa va improspatez memoria: Jack si mama lui erau saraci. Desteptul de Jack, trimis de maica-sa la tirg sa vinda vaca (ultima resursa), i-a dat-o unui individ dubios la schimb cu trei boabe de fasole. Ma-sa le-a aruncat si l-a facut pe Jack cu ou si cu otet, dar boabele erau fermecate. Jack se catzara pe vrejul urias de fasole, crescut peste noapte, si da peste un palat imens, cu incaperi si mobilier supradimensionate si cu tot soiul de bogatii. Jack spioneaza si constata ca toate sint ale unui "urias inspaimintator" care are tupeul, la el acasa, sa se aseze la masa, sa haleasca si apoi sa adoarma. Jack, profitind de somnul uriasului, incepe sa carabaneasca la comori. In timp ce-o cara pe ultima, se trezeste uriasul si se ia dupa el. Dar Jack e smecher si, ajuns cu picioarele pe pamint, taie vrejul, asa ca "uriasul s-a pravalit fara suflare chiar in spatele bordeiului." Si finalul: "Bravo, Jack, i-a strigat mama, stringindu-l in brate pe baietel, nespus de fericita."
Ei bine, va intreb acum cu seninatatea unei minti neprihanite: cu ce-a gresit, nene, uriasul, ca sa merite asa un sfirsit? Merita sa moara doar pentru ca-i urias? Nu greseste cu absolut nimic in povestea asta: nu jefuieste pe nimeni, nu chinuie niciun animalutz, nu sperie pe nimeni, nu grohaie, nu rigiie, nu trage nici macar un pirtz - pur si simplu sta la el acasa si maninca, apoi adoarme. Jack, in schimb, in povestea asta, e un hotz de cea mai joasa speta si un criminal. Sau Jack trebuie sa ne fie simpatic doar pentru ca e sarac? Lamuriti-ma si pe mine.
De fapt, ca sa trecem la lucruri serioase, am terminat de citit And the Ass Saw the Angel, de Nick Cave. Mi s-a facut parul maciuca. E un amestec de: Faulkner, Bruegel, Hieronymus Bosch, Vechiul Testament, Parfumul lui Suskind, Marilyn Manson si Stirile de la ora 5. Iar limbajul e aproape biblic. Stiu ca asa am zis la fiecare carte, in afara de Sinul lui Philip Roth, dar daca in asta nu-mi prind urechile, nu cred sa mai am vreo emotie, vreodata. Ce ziceam de Pastorala? Ca e cruda, abisala, colosala? Ha-ha-ha. Pastorala e popcorn pe linga asta.
Deci, de miine, plonjez in Ukulore Valley. Ne vedem, in mai, de partea cealalta. Sa veniti cu aparatura de resuscitare.
